Ordinul de protecție Legea 26/2024

Imagine reprezentativă pentru articol despre ordinul de protecție conform Legii 26/2024

Ordinul de protecție conform Legii 26/2024

Introducere:
Ordinul de protecție este unul dintre cele mai importante instrumente juridice destinate protejării persoanelor care se confruntă cu riscuri semnificative pentru integritatea lor fizică sau psihologică. Legea 26/2024 a fost adoptată pentru a extinde protecția oferită de legislația existentă, acoperind o gamă mai largă de situații decât cele incluse în Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice.

Acest articol urmărește să ofere o imagine completă asupra prevederilor Legii 26/2024, de la procedura de emitere a ordinului de protecție și până la consecințele legale ale încălcării acestuia.


Reglementarea și definiția actelor de violență

Legea 26/2024 definește la articolul 1 actele de violență ca fiind orice acțiune sau inacțiune intenționată care provoacă daune fizice, psihice, emoționale, economice sau sociale unei persoane.

Printre formele de violență recunoscute de lege se numără:

  • Violența fizică: lovituri, agresiuni fizice cauzatoare de suferințe fizice sau orice acte de violență de natură sexuală;

  • Violența psihologică: amenințări, insulte, manipulare, orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online, publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal la comunicaţii şi date private ;

  • Violența economică: restricționarea accesului la resurse financiare;

  • Violența socială: izolarea victimei de comunitate sau familie.


Tipurile de ordin de protecție

Legea 26/2024 prevede două tipuri principale de ordine de protecție:

  1. Ordinul de protecție provizoriu (OPP): emis în situații de urgență;

Conform art.2 alin.1 din Legea 26/2024:

(1) Ordinul de protecţie provizoriu se emite de îndată, la cererea scrisă a victimei actelor de violenţă sau, după caz, a tutorelui ori a altui reprezentant legal al acesteia, de către poliţiştii care, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iau cunoştinţă de săvârşirea unui act de violenţă, iar din evaluarea situaţiei de fapt rezultă că există risc iminent cu privire la săvârşirea unui alt act de violenţă îndreptat împotriva victimei, care pune în pericol viaţa, integritatea fizică ori libertatea acesteia.”

  1. Ordinul de protecție (OP): emis în urma unei cereri adresate instanței. Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.

Conform art.12 din Legea 26/2024

(1) Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violenţă din partea unei alte persoane poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună;

c) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

d) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

e) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.”


1. Ordinul de protecție provizoriu (OPP)

  • Cum se solicită: Poate fi emis la cererea victimei, conform anexei 1 din Legea 26/2024, a unui membru al familiei sau din oficiu de către organele de poliție. Este un instrument rapid destinat să asigure protecția imediată a victimei.

  • Cine îl emite: Este emis de poliție. În cazul în care poliţistul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu este sesizat în orice mod, cu privire la săvârşirea unui act de violenţă, acesta are obligaţia de a aduce la cunoştinţă victimei sau, după caz, tutorelui ori altui reprezentant legal al acesteia dreptul de a solicita un ordin de protecţie provizoriu faţă de agresor.

  • Durata: În cazul în care se constată că sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii emit ordinul de protecție provizoriu pentru o perioadă de 5 zile, care se calculează pe ore, 120 de ore, și încep să curgă de la momentul la care s-a emis ordinul de protecţie provizoriu.

  • Confirmarea: Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de poliție, pentru confirmare, procurorului de la parchetul de pe lângă Judecătoria în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.

  • Procurorul decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie, în totalitate sau în parte, în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu. Confirmarea, totală sau în parte, se face de către procuror printr-o rezoluție cu caracter administrativ pe exemplarul original.

  • Dacă menţinerea măsurilor de protecţie dispuse, nu mai sunt necesare, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protecţie, cu menţionarea momentului de la care acestea încetează și comunicarea de îndată unităţii de poliţie, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia.

  • Rolul instanței de judecată: procurorul înaintează ordinul de protecţie provizoriu, însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie. În situaţia înaintării ordinului de protecţie provizoriu la instanță, durata iniţială pentru care a fost dispus se prelungeşte, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie.

  • În situaţia în care instanţa de judecată, după primirea ordinului de protecţie provizoriu confirmat de procuror, nu dispune emiterea unui ordin de protecţie, comunică acest aspect de îndată unităţii de poliţie care a înaintat ordinul de protecţie provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor care făceau obiectul acestuia.

  • Cale de atac: Ordinul de protecţie provizoriu poate fi contestat la instanţa de judecată în a cărei rază a fost emis, în termen de 48 de ore de la comunicare, iar contestaţia se judecă de urgentă, cu citarea părţilor, în cameră de consiliu. Neprezentarea acestora nu împiedică judecarea cauzei.

Contestaţia se soluţionează cel tărziu până data la care expiră termenul pentru care a fost emis ordinul de protecţie provizoriu, cu participarea obligatorie a procurorului. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă şi se comunică părţilor.

Obligaţiile şi interdicţiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinul de protecţie provizoriu devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.


2. Ordinul de protecție (OP)

  • Cum se solicită: Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violenţă din partea unei alte persoane poate solicita judecătoriei de la domiciliul victimei, printr-o cerere, ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie care să conțina una sau mai multe obligații sau interdicții stabilite în sarcina agresorului, cu caracter provizoriu.

  • Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa nr. 2 la Legea 26/2024 și se depune la judecătoria competentă fiind scutită de taxă judiciară de timbru.

  • Dispozitivul hotărârii va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile de protecţie dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune care se şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

  • Durata măsurilor: Măsurile au un caracter provizoriu deoarece, durata se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 12 luni de la data emiterii acestuia. Dacă în hotărâre judecatorul nu face nicio mențiune privind durata, aceasta se consideră a fi de 12 luni, de la data emiterii ordinului.

Condițiile emiterii

Pentru emiterea unui ordin de protecție, trebuie să fie dovedită existența unui pericol iminent pentru viața, integritatea fizică sau psihică a victimei.

Dovezile pot include:

  • Declarații ale victimei;

  • Certificat medico-legal;

  • Mărturii ale martorilor care pot fi rude şi afini până la gradul al treilea inclusiv, precum şi soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul, după caz.;

  • Orice alte probe relevante.

  • În judecarea cererii nu sunt admisibile probe care necesită timp îndelungat

Măsurile de protecție prevăzute de lege

Instanța sau poliția poate dispune următoarele măsuri:

  • a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună;
  • b) reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună;

  • c) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

  • d) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, cu respectarea condițiilor de la art.5 alin.(2);

  • e) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

  • f) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.

Pe lângă oricare dintre măsurile de mai sus, instanţa poate dispune şi obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară. În cazul în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, instanţa poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea sa într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:

a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie;

b) verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul;

c) obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa comună.”

Judecarea cererii și căile de atac

  • Procedura: Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă în camera de consiliu cu participarea obligatorie a procurorului, în cel mult 72 de ore de la depunerea cererii. Asistenţa juridică este obligatorie atât pentru persoana care solicită ordinul de protecție cât și pentru persoana împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie.

  • Judecata se face de urgenţă şi cu precădere fără regularizarea cererii, iar citarea se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.

  • Ca excepție, în caz de urgență deosebită, instanța se poate pronunța în aceeași zi, fără citarea și concluziile părților, pe baza cererii și actelor depuse

  • După administrarea probelor și concluziilor părților, instanța poate amâna pronunțarea cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului de protecţie se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare. Ordinul este executoriu și se execută fără somație sau trecerea vreunui termen.

  • Căile de atac: Hotărârea prin care se soluţionează cererea de emitere a ordinului de protecţie este supusă numai apelului, în termen de 3 zile de la pronunţare dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. Instanţa de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta. Apelul se judecă cu citarea părţilor., iar participarea procurorului este obligatorie.


Punerea în aplicare și revocarea ordinului

O copie a dispozitivului hotărârii prin care s-a dispus emiterea ordinului de protecţie se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunţării hotărârii, structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi/sau a agresorului, precum şi Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.

Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 12 alin. (1) se pune în executare de îndată de către sau, după caz, sub supravegherea poliţiei.

Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse;

b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;

c) dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competenţelor de către un serviciu de probaţiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut şi faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 1.”

Cererea de revocare se soluţionează cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită și participarea obligatorie a procurorului

Hotărârea prin care a fost revocat ordinul de protecţie se comunică, de îndată, unităţii de poliţie care l-a pus în executare.


Concluzie

Legea 26/2024 oferă un cadru juridic solid pentru protecția victimelor violenței, contribuind la consolidarea unui mediu social mai sigur. Importanța cunoașterii acestor reglementări este esențială pentru orice cetățean, iar aplicarea corectă a acestor prevederi este cheia unui sistem de justiție eficient.

Mai puteți citi și Amenințarea intre contravenție și infracțiune, disponibilă aici.