Hotărârea nr.3/04.01.2023 – De la pagubă la despăgubire: Ghidul esențial pentru oricine a suferit daune produse de animalele sălbatice.
Episodul II
Continuând analiza actului normativ din titlu, ajungem la art.4 al acestuia unde identificăm posibilitatea producerii unor sincope în desfășurarea procedurii de constatare și de stabilire a răspunderii civile și a cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciile aduse culturilor, animalelor domestice și celor rezultate din accidentele rutiere.
Depunerea cererii de despăgubire (alin. 1 și 2)
Astfel alin.(1) și alin.(2) stabilesc faptul că, constatarea și evaluarea pagubei se efectuează doar ca urmare a depunerii unei cereri scrise (formularul din anexa 1 la HG 3/2023) de către proprietarul păgubit sau reprezentantul legal sau convențional al acestuia, cerere care trebuie completată de aceștia și depusă la unitatea administrativ teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba în termen de 48 de ore de la constatarea producerii acestei pagube.
Din categoria de mai sus arendașii, utilizatorii, chiriașii comodanții etc…etc… respectiv persoanele care dețin sau folosesc aceste bunuri fie ele mobile sau imobile par a fi excluși sens în care trebuie mare atenție cu privire la calitatea pe care o au semnatarii acestor cereri. În cazul în care semnatarul cererii nu este proprietar sau reprezentant legal sau convențional al proprietarului, cererea de acordare de despăgubiri trebuie să urmeze soarta variantei de soluționare prevăzute la alin.(16) al acestui articol, respectiv atragerea fără nici o altă formalitate a respingerii cererii și neacordarea de despăgubiri.
O problemă administrativă a unităților administrativ teritoriale (nu singura din aces act normativ) este organizarea activității impuse de actul normativ și eventual desemnarea personalului responsabil de ducerea la îndeplinirea atribuțiilor trasate de lege în sarcina unităților administrative.
Rolul unităților administrativ-teritoriale
Astfel că la alin.(1) din art.4 se stabilește în sarcina unităților administrativ teritoriale ca acestea să asigure la cerere formularea prevăzute în anexa 1 la HG 3/2023.
De asemenea alin.(1) la să loc de interpretare atunci când prin sintagma „unitatea administrativ teritorială pe teritoriul căreia s-a produs aceasta ” (adică paguba) nu se detaliază la ce fel de unitate administrativ teritorială se referă deoarece unitățile administrativ teritoriale se clasifică în conformitate cu prevederile art.95 din Codul administrativ în: comune, orașe şi județe. Se repară totuși inexactitatea prin aceea că la alin.(3) se arată faptul că Primarul procedează la convocarea comisiei prevăzute la art.3 alin.(1) – tratată în episodul anterior – de unde tragem concluzia că unitățile administrativ teritoriale, la care se referă actul normativ sunt doar comunele și orașele/municipiile deoarece județele nu au primar ci sunt conduse de președintele consiliului județean și de către prefect.
Convocarea comisiei de constatare (alin. 3)
Actul normativ prevede la alin.3 că urmare a cererii depuse de către proprietar sau reprezentanții acestuia în termenul de 48 de ore de la constatarea pagubei, Primarul convoacă în scris prin orice mijloc de comunicare cu confirmare de primire comisia prevăzută la art.3 alin.(1). Convocarea se efectuează numai după ce în prealabil Primarul constată că solicitantul este proprietarul culturii agricole, silvice sau a animalului domestic la care se referă cererea.
Acest aliniat vine să clarifice „în parte” sensul dat de calitatea cerută la alin.(1) respectiv aceea că numai proprietarul sau reprezentantul legal sau convențional al acestuia poate depune cererea de acordare de despăgubiri, menționând faptul că Primarul verifică dacă solicitantul este proprietarul culturii agricole, silvice sau a animalului domestic. Astfel că li se acordă posibilitatea și arendașilor să promoveze asemenea cereri deoarece sunt singurii care posedă calitatea de proprietari ai culturii (conform contractului de arendă), calitate pe care în schimb nu o au exploatatorii din amenajamentele silvice sau păzitorul animalelor (ciobanii).
Ceea ce rămâne nelămurit (și vom vedea în cele ce urmează la analiza alin.5 și de ce) este ce reprezintă „convocarea în scris” a comisiei de specialitate. Se va comunica cererea de despăgubire depusă de solicitant sau va comunica doar o adresă prin care primarul convoacă comisia specială stabilind o oră și o dată în acest sens , elemente ce trebuie să se găsească înauntrul termenului prevăzut de alin.(5).
De asemenea avem o situație nereglementată decizional respectiv aceea prin care convocarea se face numai după ce primarul verifică și totodată constată că solicitantul este proprietarul culturii sau a animalului domestic la care se referă cererea, sens în care dacă acesta constată că solicitantul nu este proprietarul culturii agricole, silvice sau a animalului la care face referire cererea de despăgubire , ce face acest primar.
Conform celor edictate în alin.(3), acesta (Primarul) pur și simplu nu mai convoacă comisia, dar se pune întrebarea legitimă, cum constată primarul că nu sunt întrunite condițiile de eligibilitate prevăzute mai sus, emite o decizie/dispoziție, etc…etc… în acest sens sau pur și simplu nu convoacă comisia. Și dacă acesta alege să nu convoace comisia, solicitantul cum poate contesta „decizia” primarului de a nu convoca comisia, deoarece dacă 24 de ore de la depunerea cererii întreaga procedură prevăzută la aliniatele următoare se năruie. Să înțelegem că primarul este elementul cheie al aceste proceduri și dacă acesta nu convoacă comisia totul s-a terminat ?. Credem că și aici se impune intervenția legislativă în sensul ori al explicitării procedurii ori a completării acesteia.
Obligația de recoltare a culturilor până la 15 decembrie (alin. 4)
Alin.(4) al HG cu nr.3/2023 reglementează faptul că proprietarii culturilor au obligația de a recolta cultura agricolă până la data de 15 decembrie a anului calendaristic în curs, cu excepția pachetelor de agromediu. În caz contrar cererile de acordare de despăgubiri care semnalează astfel de pagube produse ulterior acestui termen nu fac obiectul reglementărilor din HG cu nr. 3/2023.
Este evident că norma vizează exclusiv culturile agricole demarate în anul agricol anterior (ce debutează la 1 septembrie a anului în curs și se încheie la 1 septembrie a anului următor), prin stabilirea termenului de recoltare a culturilor până la data de 15 decembrie a anului calendaristic în curs, dar nu se amintește nimic de culturile înființate în anul calendaristic în curs și care sunt apte de recoltare doar în anul următor (grâu, secară , orz , triticale, rapiță, etc…).
De asemenea nu se definește ce reprezintă pachetele de agromediu. Este adevărat că aceste pachete sunt definite și reglementate de legi speciale, dar ceea ce vrem noi a sublinia este faptul că norma exclude din sfera temporală pachetele de agromediu dar fără a detalia de ce acestea sunt excluse. Dacă analizăm normele speciale care reglementează măsura Măsura 10 – agro-mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 vom observa faptul că terenurile supuse acestei măsuri nu sunt terenuri agricole în principal, și au ca excepție pachetul 4 culturi verzi (la care de asemenea nu se arată la ce dată se recoltează) și ca semi-excepție pachetul 7 terenuri arabile (deci nu culturi) pentru gâsca cu gât roșu Branta Ruficollis , pachetul 9 terenuri agricole (deci nu culturile) importante ca locuri de hrănire pentru acvila țipătoare mică Aquila Pomarina , și pachetul 11 ce vizează terenurile agricole (deci nu culturile) pentru dropie Otis Tarda, restul pachetelor de agromediu vizează animale.
Așadar este necesară intervenția legislativă prin care să se detalieze la ce se referă sintagma „cu excepția pachetelor de agromediu” deoarece se poate lesne observa că un singur pachet de agromediu din cele 11 vizează culturi agricole, și acela este „culturile verzi”, și față de care dacă analizăm definiția lor cuprinsă în Informarea cu nr. 142139/19.06.2024 a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale denumită „Informare privind aplicarea pachetului 4 – culturi verzi al intervenției DR-02 din PS 2023-2027 în anul 2024” vom observa că acestea de fapt reprezintă culturi inițiale distruse mecanizat și încorporate în sol pentru a se evita intervenția cu fertilizanți chimici, deci ele practic nu reprezintă o cultură în sensul HG cu nr.3/2023 și nu poate fi afectată de animalele sălbatice prevăzute în anexa 1 și 2 a Legii cu nr. 407/2006 deoarece ea nu este accesibilă acestora.
Considerăm că este practic imposibil ca această analiză să o facă în temeiul art. 5 din HG 3/2023 Comisia chemată să soluționeze cererea de acordare de despăgubiri prevăzută la art.3 alin.(1) din HG cu nr. 3/2023 în virtutea atribuțiilor trasate de art.6 și al art.7 din același act normativ, deoarece ea nu este abilitată și nu deține specializarea necesară de a analiza pachetul de agromediu acordat beneficiarului și de asemenea să îl și încadreze în textul „sancționator” al alin.(3) al HG cu nr. 3/2023.
Termenele procedurale și calculul lor (alin. 5–7)
Și astfel ajungem la alin.(5) al art.4 în care se prevede că membrii comisiei convocați în conformitate cu prevederile alin.3 se întrunesc la sediul unității administrativ teritoriale în termen de 48 de ore de la transmiterea convocării la ora și la data stabilită prin aceasta.
Atunci când am analizat alin.(3), am invocat faptul că nu este clar ce anume se comunică cu membrii comisiei de specialitate, o convocare simplă în care se stabilește data și ora la care comisia trebuie să se întrunească la sediul unității administrativ teritoriale, sau se comunică cererea de acordare de despăgubiri. Întrebare venea în scopul înțelegerii condiției stabilite în teza a II-a a alin.(5) unde se arată că membrii comisiei se întrunesc la ora și la data stabilită în convocare …după consultarea instituțiilor care fac parte din comisie…
Sintagma face cu siguranță trimitere la instituțiile din care fac parte membrii comisiei prevăzute la art.3 alin.(1) din HG cu nr. 3/2023 și nu la alte instituții care fac parte din comisie dar din care nu fac parte membrii comisiei, și credem că mult mai lesne ar fi fost ca legiuitorul să edicteze norma în maniera …după consultarea instituțiilor din care fac parte….
Dacă ar fi altfel am avea parte de o intervenție neautorizată și nejustificată a unor instituții care nu participa la procedura de constatare și evaluare a pagubei și stabilire a vinovăției și de a căror păreri membrii comisiei sunt obligați a ține seama din moment ce trebuie să se consulte în orealabil cu aceastea. De asemenea se pune problema dacă fiecare dintre membrii comisiei trebuie să se consulte cu toate instituțile care fac parte din comisie , cu siguranță că nu și de aici tragem consluzia chiar dacă norma este ambiguă că membrii comisiei trebuie să se consulte cu instituția din care face parte și care face parte la rândul ei din comisie, altfel norma ar rămâne neterminată și ar aduce un grad ridicat de neclaritate.
Dar oare ce presupune consultarea instituțiilor care fac parte din comisie ? Din moment ce membrii comisiei nu au încă acces nici la cererea de despăgubire, nici la informațiile prevăzute la alin.(8), alin.(9), alin.(12), alin.(13), alin.(14) și alin.(16) din art.4 pentru ca astfel să aibă și cu ce, și de ce să se consulte cu instituția din care face parte.
Și aici ajungem la teza discutată în episodul I al acestui articol unde la capitolul [2] făceam o sugestie că textul legal prevăzut la art.3 alin.(1) trebuie să sufere modificări deoarece este nefiresc ca din comisie să facă parte și persoana care poate fi obligată la plata despăgubirilor….care invariabil va vota contra obligării ei la suportarea contravalorii pagubei nu-i așa, căci oameni suntem ….și mai ales că mai trebuie să se consulte și cu instituția din care fac parte, de ce oare, din moment ce membrul care este nominalizat în comisie cu siguranță cunoaște în amănunt legea (HG cu nr.3/2023) și poate hotărâ cu propriul său cap fără vreo prealabilă consultare.
Alin.(6) prezintă dificultăți serioase de analiză, deoarece prin acesta se stabilește că termenele stabilite pe ore/zile prevăzute la alin.(2), (3), (5), (12) și (13) încep să curgă de la ora 00,00 a primei zile lucrătoare ulterioare celei care s-a constatat/produs paguba, sau celei în care s-a depus cererea de despăgubire, respectiv a zilei în care a fost transmisă convocarea.
Acest lucru este parțial explicitat în propoziția a II-a a aliniatului 6 unde se arată că dacă termenul stabilit mai sus include o zi sau mai multe zile nelucrătoare, acesta se prelungește corespunzător împlinirii termenului prevăzut la alin.(2), (3) și (5).
Ce poate însemna acest lucru ?. Observând că termenele de la alin.(2), (3) și (5) sunt termene stabilite pe ore, iar termenele de la art. (12) și (13) sunt termene stabilite pe zile, rezultă fără doar și poate că acestea se completează și cu regula prevăzută la art.181 alin.(1) pct.1 și pct.2 și alin (2) din C.pr.civ.
Numai că termenele pe ore nu suportă prelungire conform art.181 alin.(2) indiferent că acesta se împlinește într-o zi nelucrătoare sau nu, pe cînd termenele pe zile suportă prelungirea dată de incidența zilelor nelucrătoare conform aceluiași art.181 alin.(2) din C.pr.civ.
Astfel că termenele pe ore încep să curgă de la ora 0 a primei zile lucrătoare ce urmează, sens în care dacă spre exemplu cererea de acordare a despăgubirilor este depusă vineri sau în orice altă zi căreia îi urmează o zi nelucrătoare, termenele de 24h și 48h vor curge de la ora 0 a primei zile lucrătoare ce urmează zilelor nelucrătoate celei în care s-a constatat paguba, depus cererea, ori s-a transmis convocarea.
Termenele pe zile, respectiv cele prevăzute de alin.(12) și (13) al art.4 din HG cu nr.3/2023 urmează regula prevăzută mai sus, respectiv termenul de 5 zile prevăzut de aceste aliniate dacă includ o zi nelucrătoare se prelungesc cu acea zi nelucrătoare sau cu câte zile nelucrătoare includ aceste termene, la care se adaugă regula prevăzută de art.181 alin.(1) pct.2 și de art.181 alin.(2) din C.pr.civ.
Cu alte cuvinte dacă termenul de 5 zile include o sâmbătă și o duminică, termenul de 5 zile se prelungește cu încă aceste două zile (sau cu ziua/zilele nelucrătoare prevăzute de lege – recte sărbători), iar dacă urmare a acestei prelungiri termenul final cade din nou într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește din nou până la finalul primei zi lucrătoare ce urmează acestei/acestor zile nelucrătoare.
Alin.(7) al art.4 din cadrul HG cu nr.3/2023 vine și dilată din nou termenele de mai sus analizate cu situația în care primăria (aici lămurindu-se definitiv la ce se referă sintagma „unități administrativ teritoriale tratată la analiza alin.2) are serviciul suspendat, situație ce excede atât zilelor nelucrătoare săptămânale (sâmbătă și duminică) cât și celor legale (sărbători legale) astfel că termenele prevăzute la alin.(2), (3), (5), (12) și (13) trebuie analizate și în această cheie.
Intervenția medicului veterinar (alin. 8)
Alin.(8) din cadrul art.4 stabilește că în cazul pagubelor produse animalelor domestice, inclusiv albinelor primarul solicită în scris prin orice mijloace de comunicare care permite confirmarea de primire, medicului veterinar de liberă practică împuternicit să culeagă informațiile privind cauza rănirii/decesului animalelor domestice, numai în prezența personalului de specialitate a gestionarului fondului cinegetic, și să completeze fișa al cărui formular este prevăzut în anexa 2 a HG cu nr.3/2023.
De asemenea se specifică și faptul că fișa completată de către medicul veterinar cu liberă practică se înregistrează la sediul unității administrativ teritoriale și se pune a dispoziția primarului anterior convocării comisiei, și că acest document face parte din dosarul de despăgubire.
Acest aliniat este de departe cel mai „alambicat” din cuprinsul art.4 deoarece edictează lucruri care ulterior nici nu sunt explicitate și nici nu se corelează cu restul prevederilor anterioare sau ulterioare acestuia.
Astfel, oare cine este medicul veterinar de liberă practică împuternicit să culeagă informații privitor la rănirea/decesul animalului domestic/albinelor. Prin ce document este acesta împuternicit și de către cine, la a participa la strângerea acestor informații. Ce înseamnă culegerea de informații, relatările unor persoane, sau cercetarea animalelor/albinelor asupra cărora s-a produc evenimentul dăunător.
Medicul de liberă practică cum îl convoacă, și în ce interval, pe reprezentantul fondului cinegetic pentru a fi prezent la …culegerea de informații… a cauzelor rănirii/decesului animalului domestic/albinelor. Ce se întâmplă dacă reprezentantul fondului cinegetic nu se prezintă la convocarea medicului de liberă practică pentru ca împreună cu acesta să se adune informații privind cauza rănirii/decesului animalului domestic/albinelor, etc…etc…având în vedere că această culegere de informații se face „numai” în prezența personalului de specialitate al gestionarului …etc…
Norma nu numai că este ambiguă, dar este și totalmente lipsită de trimiteri la alte norme legale ce reglementează activitatea medicilor veterinri, dar și la modalitatea/termenele de convocare gestionarului fondului cinegetic, pentru ca astfel să poată fi respectată procedura de convocare.
De asemenea trebuie cântărit și faptul că toate cele de mai sus trebuie „îndeplinite” în termenul de 24 de ore prevăzut de alin.(3) respectiv în termenul de 24 de ore prevăzut de acest amintit aliniat raportat la prevederea din cadrul aliniatului 8 teza finală care prevede că: „… Fişa, completată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, se înregistrează la sediul unităţii administrativ-teritoriale, se pune la dispoziţia primarului anterior convocării comisiei şi face parte din dosarul de despăgubire…”
Sintagma „anterior” presupune ca această fișă completată în prezența reprezentantului fondului cinegetic despre care nu știm cum poate fi convocat, să fie depusă înainte de expirarea perioadei de 24 de ore în care primarul este obligat la convocarea comisiei de specilitate, lucru practic imposibil deoarece gestionarul fondului cinegetic nu are sub nici o formă (legală sau convențională) obligația de a fi disponibil în zilele nelucrătoare, în sărbătorile legale, ori după expirarea perioadei de muncă legală de 8 ore/zi, și cu atât mai puțin să fie la dispoziție comisiei prevăzută la art.3 alin.(1) din HG cu nr.3/2023 sau a medicului veterinar de liberă practică, ori de câte ori aceștia îi solicită prezența. Ca să nu mai spunem că această regulă se aplică și medicilor veterinari care de asemenea au zile libere, sărbători legale, concedii, și sfârșit de săptămână.
Așadar este imperios necesar a se interveni legislativ la acest aliniat atât pentru claritte cât și pentru a putea fi corelat cu normele specifice ce reglementează activitatea medicilor veterinari.
Procedura în caz de accidente rutiere (alin. 9–11)
Ajungem la alin.(9) din cadrul HG cu nr.3/2023 ce reglementează procedura de urmat în cazul accidentelor rutiere cu animale de ineteres cinegetic din anexa 1 și 2 a Legii cu nr. 407/2006.
Observăm faptul că se trasează în sarcina primarului obligația de a solicita în scris unității de poliție pe raza căreia s-a produs accidentul de circulație în maxim 24 de ore de la înregistrarea cerrii prevăzute la alin.(1), să comunice cauzele și împrejurările producerii accidentului care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu dacă sunt montate sau nu indicatoare „atenție animale” pe sectorul de drum respectiv.
Obligaia trasată în sarcina primarului o triplează pe cea de la alin.(3) teza I și teza II astfel că acesta are în același interval de timp de 24 de ore de la înregistrarea cereri de despăgubire atât obligația de a convoca comisia , cât și pe cea de a verifica dacă petentul este proprietarul bunului sau animalului, urmând ca în același interval să solicite poliției date despre cauzele și împrejurările produceri accidentului rutier, și acest lucru în cazul în care în urma verificării celor de mai sus acesta este îndreptățit să convoace comisia de specialitate.
În continuare alin.(10) al HG cu nr. 3/2023 stabilește faptul că unitatea de poliție are termen de 24 de ore a răspunde solicitării primarului , termen ce curge de la data primirii solicitării, trimițând datele solicitate către unitatea administrativ teritorială. Aces aliniat nu pune probleme de interpretare, termenul de răspuns fiind în interiorul termenului de soluționare a cererii.
În schimb alin.(11) din HG cu nr. 3/2023 este unul care ridică anumite semne de întrebare nu foarte dificile ce-i drept deoarece reglementarea trimite la obligațiile conducătorului auto din cadrul UUG cu nr. 195/2002, dar lasă la interpretarea comisiei și probabil mai mult a unității de poliție, dacă accidentul s-a petrecut cu respectarea legislației rutiere din partea conducătorului auto.
Aici deși se putea detalia care sunt obligațiile conducătorului auto, totuși nu este imperios necesar a se explicita care sunt aceste obligații deoarece ele sunt exclusiv cele privind viteza pe sectoarele de drum și obligația de a reduce viteza în prezența indicatorului „atenție animale” în conformitate cu prevederile art.48-50 din OUG 195/2002 și de asemenea să reducă viteza și să circule cu prudență pe parcursul a 100-200 metri de la locul montării indicatorului rutier. Cele două obligații se corelează în sensul că față de viteza permisă pe acel sector de drum conducătorul auto trebuie să dovedească că a redus viteza deoarece a trecut pe lângă semnul de avertizare.
Ca părere personală conducătorul auto care a accidentat un animal sălbatic rulând cu viteza maximă permisă pe acel sector de drum este culpabil 100% de producerea accidentului, dar există și situația premisă de mai jos.
Ceea ce nu explică în schimb nici codul rutier și nici HG cu nr.3/2023 este cu cât trebuie să reducă viteza conducătorul auto. Pentru a nu fi considerat culpabil la producerea accidentului exemplificăm: pe un sector de drum cu viteză permisă de 90km/h un conducător auto reduce viteza la 30km/h când sesizează indicatorul rutier „atenție animale” dar un animal sălbatic traversează drumul și îl lovește în portieră sau în aripa spate în momentul în care conducătorul auto care are o viteză de 1/3 din cea legală, iar conducătorul auto nu avea cum să sesizeze animalul deoarece a trecut de el, este sau nu de vină pentru producerea accidentului având în vedere că pe acel tronson de drum erau montate semne de circulație „atenție animale” …
Poate de aceea primarul trebuie să ceară de la unitatea de poliție cauzele și împrejurările producerii accidentului rutier, dar totodată nu suntem convinși că acest raport ar modifica ceva din concepția comisiei speciale, din moment ce cuvântul cheie al art.13 alin.(7) din Legea cu nr. 407/2006 este că dacă pe acel tronson de drum sunt montate indicatoare „atenție animale” atunci conducătorul auto este singurul de vină pentru producerea accidentului.
Rezultă teoretic că indiferent de vitez cu care rulează acel conducător auto acesta este de vină pentru o pagubă cauzată de un animal sălbatic care intră în coliziune cu vehiculul, ceea ce nu este normal.
Depunerea devizului de reparație (alin. 12)
Urmează să tratăm alin.(12) din HG cu nr.3/2023 care stabilește că persoana păgubită, sau reprezentantul legal sau convențional al acesteia are obligația de a depune/transmite cu confirmare de primire la unitatea administrativ teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba, în termen de 5 zile de la producerea pagubei dar nu mai târziu de data întrunirii comisiei, devizul estimativ al reparației auto, întocmit și asumat de o unitate service autorizată.
Demersurile de a obține acest aviz aparțin în mod exclusiv persoanei păgubite.
Aliniatul de mai sus ridică următoarele probleme. Având în vedere că membrii comisiei prevăzute la art.3 alin.(1) din prezentul act normativ se întrunesc în termen de 48 de ore de la convocarea acestora în condițiile art.4 alin.(5) din HG cu nr. 3/2023, nu vedem cum aceștia pot dresa procesul verbal prevăut la art.6 alin.(4) – (7) la data când se întrunesc din moment ce persoana păgunită are stabilit un termen de 5 zile (120 ore) de la producerea accidentului rutier pentru a justifica cuantumul pagubei.
Reziltă că sintagma „5 zile de la data producerii pagubei dar nu mai târziu de data întrunirii comisiei” este una care îi încalcă acestuia dreptul consființit la același articol deoarece nu mai târziu de data întrunirii comisiei presupune 24 h + 48 h = 3 zile și nu cinci zile cât stabilește același aliniat.
Norma este ambiguă doarece din punct de vedere tehnic, în realitate petentului nu i se permite a depuse devizul estimativ în 5 zile ci în maxim 3 zile fapt care îi încalcă dreptul consființit de alin.(12) din Hg cu nr. 3/2023 prin chiar acest aliniat.
În plus trebuie să observăm faptul că pentru demersul de a se obține deviul de reparații singura persoană acceptată este persoana păgubită, lucru ce intră în coliziune cu prevederile dreptului civil care permite efectuarea demersurilor și de către reprezentanții legali sau convenționali a persoanei păgubite.
Documentele doveditoare ale proprietății (alin. 13)
În același registru alin.(13) din HG cu nr. 3/2023 stabilește faptul că persoana păgubită sau reprezentanții legali sau convenționali ai acesteia au obligația de a depune în termen de 5 zile dar nu mai târziu de data întrunirii comisiei documentul/documentele doveditor/doveditoare ale proprietății autovehiculului avariat.
Norma intră în coliziune fățișă cu prevederile art. 4 alin.(3) teza a II-a a HG cu nr.3/2023 care prevede că primarul în termenul de 24 de ore de la depunerea cererii de despăgubire verifică dacă petentul este proprietarul bunului (vehicul/animal/albine) și doar după această verificare convoacă comisia.
Astfel că este evident că primarul în lipsa depuneri de către persoana păgubită odată cu cererea de despăgubire a actului de proprietate asupra autoturismului este practic în imposbilitate de a verifica dacă petentul este proprietarul autoturismului, drept pengru care se pare că nici nu are posibilitatea de a declara cererea ca inadmisibilă din moment ce petentul are obligația de a depune aceste documente în termen de 5 zile și nu odată cu cererea de despăgubire , și nici nu este condiționat prin vreo normă legală de a le depune odată cu cererea de acordare de despăgubiri, ci este condiționat a le depune în termenul de 5 zile de la producerea pagubei.
Este imperios necesar a se armoniza prevederile analizate în întregul comtext al art.4 deoarece este extrem de dificil a naviga dpdv juridic în acest hățiș de norme contradictorii.
Obligația prezentării înscrisurilor înaintea comisiei (alin. 14–17)
Ajungem astfel la analiza alin.(14) din Hg cu nr. 3/2023, care prevede că toți participanții la procedură: instituțiile prevăzute la alin.(3), medicul veterinar de liberă practică împuternicit, proprietarul păgubit ori reprezentantul acestuia, gestionarul faunei cinegetice și administratorul ariei protejate, au obligația să prezinte până la data întrunirii comisiei, toate datele, informațiile și înscrisurile prevăzute în prezenta hotărâre potrivit competenței acestora, în scopul constatării pagubei , evaluării acesteia și a stabilirii răspunderii civile.
Prezentul aliniat vine în coliziune cu aliniatele (15), (16) și (17) după cum vom vedea mai jos dar și cu prevederile alin.(3), (13) care prevăd că persoanele indicate în aceste aliniate au obligația de a depune documentele în termen de 5 zile de la producerea pagubei. Paguba trebuie sesizată în termen de 48 de ore de la producerea ei, primarul verifică documentele depuse și convoacă comisia de specialitate în termen de 24 de ore de la sesizare, comisia se întrunește în termen de 48 de ore de la convocare.
Așadar adunând aceste termene avem 5 zile de la producerea pagubei care este un termen cam la limită privitor la producerea probelor în susținerea cererii de despăgubire, termen care astfel este surclasat de prevederile alin.(15), (16) și (17) care prevă că funcție de aliniat, gestionarul faunei cinegetice, proprietarul pgubit sau proprietarul de animale, dacă nu prezintă documentele ce dovedesc îndeplinierea obligațiilor sau dovada dreptuluii de proprietate, „pe parcursul întrunirii comisiei”, deci nu înainte de întrunierea comisiei cu stabilește alin.(14) sunt decăzuți din drepturi fără nici o altă formalitate.
În concluzie, totuși când trebuie depuse documentele de mai sus înainte de întrunierea comisiei sau pe parcursul întrunirii comisiei. Sintgma „pe parcursul întrunirii comisiei” reprezintă de fapt perioada de la întrunirea comisiei și momentul în care comisia emite procesul verbal prevăzut de art.6 alin.(4) – (7) din HG cu nr.3/2023 perioadă de timp care nu este reglementată de acest act normativ în mod expres, adică 1 zi , două sau x zile de la întrunirea comisiei, de unde tragem concluzia că procesul verbal trebuie să se încheie în aceeași zi în care comisia s-a întrunit.
Răspunderea gestionarului fondului cinegetic (alin. 15–17)
Alin.(15) din HG cu nr. 3/2023 stabilește că dacă pe parcursul întrunirii comisiei, dacă paguba s-a produs în fondul cinegetic sau în intravilanul/intravilanele cuprinse în schița acestuia gestionarul fondului cinegetic nu depune toate documentele prin care să facă dovada îndeplinirii obligațiilor și condițiilor conform anexei 3 atrage fără altă formalitate răspunderea civilă a acestuia pentru producerea pagubei.
Dispoziția legală este una totalmente contra normelor generale și speciale de stabilre a vinovîției atât fin dreptul civil, dar și corelativ administrativ, contravențional și penal.
Vinovăția nu se poate constata decât pe culpă și nu pe refuzul de prezentare a unor documente sau neprezentarea unor asemenea documente. Se încearcă punerea semnului de egalitate între lipsa documentelor = neîndeplinirea condițiilor sau obligațiilor, dar se merge prea departe cu această asimilare în condițiile în care spre exemplu un document se găsește la un angajat, la un reprezentant legal sau convențional al gestionarului și acela nu poate fi contactat.
Lipsa documentului nu echivalează cu neîndeplinirea obligației care poate fi astfel dovedită și cu alte mijloace de probă , modalitate de justificare exclusă în cadrul HG-ului care asimilează lipsa documentului cu lipsa îndeplinirii obligației.
Părerea noastră este că vinovăția nu se poate fundamenta pe lipsa unor documente ci pe dovada că obligațiile nu au fost îndeplinite, și nicidecum pe lipsa dovezii de îndeplinire a obligațiilor care se poate face din birou oricând fără ca obligațiile să fie îndeplinite de fapt. Ce sugerăm aici este că ar trebui intervenit legislativ și ar trebui reașezate modalitățile de dovedire a îndeplinirii obligațiilor gestionarului care oricum provocă după cum vom vedea când vom ajunge la analiza acestor obligații o întreaga degringoladă administrativă și o întreagă hârțogăraie inutilă și totodată neverificabilă în sarcina gestionarului fondului cinegetic care își pierde jumătate din timpul necesar administrării, pazei și întreținerii fondului cinegetic cu întocmirea de rapoarte, procese verbale, notificări, convocări, sesizări, etc…. vom vedea la ce ne referim atunci când vom ajunge la analiza anexei 3 al HG cu nr.3/2023
De la aceasta regula exista o excepție si anume, in cazul ]n care Comisa se întrunește pentru constarea si repararea pagubelor cauzate de animalele sălbatice autovehiculelor, gestionarul fondului cinegetic nu are obligatia de a prezenta nici un fel de document din cele prevăzute la art.3 din Anexa III a HG cu nr. 3/2023, deoarece documentele arătate la art.3 sunt obligatorii a fi prezentate doar in cazul in care pagubele sunt aduse culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, in conformitate cu prevederile art.1 din aceeași anexa III.
De aceea la art.2 din Cadrul anexei III se specifica extrem de clar : Pentru a nu suporta plata despăgubirilor produse , după caz, culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice de catre exemplare din speciile prevăzute in anexa 1 la Legea nr.407/2006 cu modificările si completările ulterioare, gestionarul faunei cinegetice trebuie sa îndeplinească toate obligațiile si conditiile specifice prevăzute la art.1., deci este evident ca obligațiile gestionarului se antrenează doar in cazul pagubelor aduse culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice.
Acest lucru este dublat de faptul ca la art.8 alin.(4) din HG cu nr.3/2023 se reglementează extrem de clar ca in cazul stabilirii răspunderi pentru pagubele produse vehiculelor, aceasta poate fi stabilita exclusiv in sarcina administratorului drumului sau in sarcina conducatorului9 autor, excluzând gestionarul fondului cinegetic de la o asemenea raspundere.
În același registru alin.(16) și (17) stabilesc faptul că dacă pe parcursul întrunirii comisiei proprietarul păgubit nu prezintă copii certificate „conform cu originalul” ale amenajamentelor silvice , a documentelor de prevăzute la anexele 5 și 6 precum și documentele legale pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra bunurilor avariate, acesta este decăzut fără nici o altă formalitate din dreptul de a primi despăgubiri. De asemenea proprietarii de animale domestice au obligația prevăzută de art.2 din anexa 4 pentru a dovedi îndeplinirea obligațiilor care le revin
Alin. (18) din HG cu nr.3/2023 reglementează sancțiunea aplicabilă depășirii termenului de 48 de ore de la constatarea pagubei prevăzut pentru depunerea la unitate administraiv teritorială a cererii de despăgubire , sancțiune care este decăderea din dreptul de a solicita despăgubiri.
Alin.(19) din HG cu nr.3/2023 reglementează posibilitatea și dreptul persoanei păgubite de a renunța în scris la solicitare despăgubirii indiferent de momentul la care se face aceasta, dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin.(5), duce la închidrea procedurii.
Indiferent de momentul producerii acesteia dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin.(5) nu prea are o juridicitate concretă. Alin.(5) reglementează termenul de 48 de ore în care se întrunește comisia de specialitate, deci corect ar fi ca perioada în care se poate depune o asemenea renunțare să fie edictată de genul….până la întrunirea comisiei…și nicidecum indiferent de momentul la care se face aceasta , dar nu mai târziu de….căci sintagma „indiferent de moment” exclude o ulterioară limitare a acestui moment.
În speranța că prezenta analiză va fi de ajutor atât profesioniștilor dreptului cât și participanților la această procedură, măcar prin netezirea unor neclarități și necorelări normative, menționăm că nu avem pretenția că analiza noastră reprezintă cel mai înalt standard în materie de interpretare, dar ea reprezintă opinia unui vânător cu vechime de 25 de ani și a unui Președinte de AJVPS cu o vechime de peste 8 ani în activitate, dar și a unui avocat ce reprezintă în cauze de braconaj, arme și muniții, asociații de vânătoare, contracte de gestionare….sau acțiuni conexe acestora de peste 25 de ani.
Citește Episodul I aici și Episodul III aici si episodul IV aici
