Regimul sancționator al tentativei în contextul Legii nr. 407/2006 – o analiză critică
Un caz probabil singular în dreptul penal românesc, în care tentativa este tratată similar cu infracțiunea consumată în ceea ce privește regimul sancționator, se regăsește în prevederile art. 42 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 407/2006 privind fondul cinegetic și vânătoarea. Această normă incriminează atât tentativa, cât și consumarea faptei de vânătoare fără înscrierea în autorizația corespunzătoare, aplicând aceeași pedeapsă – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Astfel în conformitate cu prevederile articolului mai sus menționat se stabilește că:
„(1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte: c) tentativa de a practica sau practicarea vânătorii fără a fi înscris în autorizaţia de vânătoare individuală sau colectivă eliberată în condiţiile legii de gestionar, pentru fondul cinegetic respectiv;”
Contextul juridic general
Potrivit prevederilor art. 15 din Codul penal, o infracțiune reprezintă o faptă prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, fără justificare și imputabilă autorului. Tentativa, reglementată de prevederile art. 32 din Codul penal, presupune punerea în aplicare a intenției de a săvârși o infracțiune, acțiune întreruptă sau care nu produce efectul scontat.
art.15 din C.P: „(1) Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o”, iar tentativa este definită de art.32 din C.P ca fiind: „(1) Tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.”
Regimul sancționator al tentativei este însă guvernat de două principii fundamentale:
- Tentativa este pedepsită doar dacă legea prevede expres acest lucru (art. 33 alin. (1) C. pen.).
- Tentativa este sancționată cu pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea consumată, dar limitele pedepsei se reduc la jumătate (art. 33 alin. (2) C. pen.).
Această abordare juridică reflectă diferențierea clară între tentativa unei fapte penale și consumarea efectivă a acesteia.
Situația din Legea nr. 407/2006
Conform prevederilor art. 42 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 407/2006, tentativa la infracțiunea de vânătoare fără înscrierea în autorizație este pedepsită identic cu infracțiunea consumată. Aceasta ridică o serie de întrebări legate de claritatea și conformitatea acestei dispoziții cu principiile generale ale dreptului penal.
Se poate interpreta că legiuitorul nu a dorit să asimileze tentativa infracțiunii consumate, ci doar să stabilească faptul că tentativa este pedepsită. Totuși, includerea sa în același alineat cu fapta consumată creează confuzii și generează riscuri de interpretare neunitară în aplicarea legii.
O propunere de corectare legislativă
În opinia noastră, problema rezidă în redactarea defectuoasă a normei. O soluție adecvată ar fi separarea prevederilor referitoare la tentativă într-un alineat distinct. Acesta ar putea stipula simplu: „Tentativa la infracțiunile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. c) se pedepsește conform legii.” O astfel de formulare ar elimina echivocul, lăsând aplicabilitatea art. 33 alin. (2) din Codul penal să stabilească limitele pedepsei.
Necesitatea unei intervenții legislative
Rezolvarea acestei neclarități ar putea fi realizată fie prin:
- Modificarea legislativă – cea mai legitimă și eficientă cale, printr-un act normativ de corectare a legii, în conformitate cu Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
- Controlul de constituționalitate – aplicabil într-un caz concret, dacă o excepție de neconstituționalitate ar fi ridicată, punând în discuție claritatea și previzibilitatea normei.
Concluzie
Intervenția legislativă este cea mai oportună soluție pentru remedierea confuziei din cadrul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 407/2006. O reglementare clară, în conformitate cu principiile generale ale dreptului penal, ar asigura atât protecția fondului cinegetic, cât și respectarea riguroasă a cerințelor de previzibilitate și echitate a normelor penale. În absența unei astfel de intervenții, rămâne posibilitatea unei soluții prin intermediul instanțelor, însă aceasta ar putea genera dificultăți suplimentare pentru judecători și părțile implicate.
articol pe aceeași tema Dezincriminarea infracțiunii de braconaj comisă fără autorizație legală