Hotărârea nr.3/04.01.2023 – De la pagubă la despăgubire: Ghidul esențial pentru oricine a suferit daune produse de animalele sălbatice

Episodul IV

Introducere în Articolul 6: O Abordare Tehnico-Juridică

În continuarea analizei pe care ne-am propus să o efectuăm actului normativ de mai sus ajungem la art.6 al HG cu nr.3/2023 care este un articol eminamente tehnic, și care astfel face dificilă interpretarea lui de către un jurist, cel ce ar trebui să facă o astfel de interpretare ar trebui să dețină solide cunoștințe de contabilitate și agronomie/zootehnie.

Cu toate acestea ne vom aventura să ne dăm cu părerea căci acesta este și natura demersului nostru privitor la acest act normativ neavând pretenția ca analiza noastră să conțină altceva decât părerea personală a juristului din spatele ei.

Principiul General de Calcul al Despăgubirilor (Art. 6, Alin. 1)

La aliniatul (1) al art.6 se stabilește ca regulă generală faptul că stabilirea cuantumului despăgubirilor se realizează de către comisie în funcție de valoarea de piață a producției vegetale a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost făcute de la momentul producerii pagubei și până la momentul recoltării culturii, sau în funcție de valoarea de înlocuire în cazul animalelor domestice și a stupinelor.

Principiul este unul corect, dacă acesta se bazează la rândul lui pe informații corecte puse la dispoziție ori de către autorități ori de beneficiarul cererii de acordare a despăgubirilor.

Aici facem trimitere la faptul că doar datele privitoare la prețul mediul lunar al produselor agricole/animalelor domestice/stupine sunt date „bătute în cuie” și certe fiind puse la transparență de către Institutul Național de Statistică și de către Direcțiile pentru Agricultură Județene nu și cheltuielile efectuate cu înfințarea culturii ori mai concret cu cele ce puteau fi executate de la data producerii pagubei și până la recoltare. Astfel că ar fi necesar a se analiza, calcula și stabili și un „mercurial” al cheltuielor necesare cu înființarea, întreținerea, recoltarea unei culturi pe etape și pe suprafață, cât și a unui mercurial identic cu creșterea animalelor domestice.

În lipsa unor asemenea date, cu siguranță fiecare decizie a acestei comisii va fi atacată în instanță deoarece este omenesc ca beneficiarii despăgubirilor să înainteze prețuri cât mai mici ca și cheltuieli efectuate, iar plătitorii daunelor să invoce cele mai mari prețuri de pe piață pentru aceste operațiuni, ca astfel părțile să își maximizeze sau diminueze sumele de bani pe care le-ar fi cheltuit sau pe cele care trebuie să le achite.

Regimul Special al Culturilor Silvice (Art. 6, Alin. 2)

Alinatul (2) vine parcă în susținerea (parțială) celor invocate de noi mai sus, și stabilește că în cazul culturilor silvice (deși conține două mari neajunsuri după cum vom vedea) stabilirea despăgubirilor se va calcula funcție de cheltuielile efectuate de către proprietarul păgubit cu înființarea și sau întreținerea culturii și până la data producerii pagubei. În cazul în care acesta nu poate prezenta documente justificative pentru cheltuielile efectuate și în cazul în care nu s-au făcut cheltuieli comisia trebuie să ia în calcul normele legale prevăzute la lit.a) – b) din acest aliniat care reglementeză modul de calcul și metodologia de calcul a pagubelor produse vegetației forestiere și norme privind calculul pierderilor provocate de fenomene meteorologice și alți factori vătămători.

Primul neajuns este acela că spre diferență de culturile agricole unde se scade din valoarea pagubei cheltuielile ce s-ar efectua de la data pagubei și până la recoltare, în cazul culturilor forestiere se scad cheltuielile efectuate până la producerea pagubei. Raționamentul la care ne-am gândit ar fi acela că în cazul culturilor agricole acestea sunt anuale și am avea o cheltuială cu ierbicidarea, recoltarea etc…,care s-ar desfășura ulterior pagubei, iar culturile forestiere produc o cheltuială doar la înființare nu și la întreținere (căci nu ne dăm seama cum se întreține un copac, el nu se udă, nu se stropește, nu se prășește, nu se copilește…etc) motiv pentru care acea cultură nu mai are cheltuieli ulterioare înființării, dar și atunci, de ce nu se scad și cheltuielile efectuate cu înființarea culturii și pentru cele agricole, care ar fi aici raționamentul ?.

Al doilea neajuns este acela că în cazul culturilor silvice se acceptă ca păgubitul să nu dețină documente justificative privind cheltuielile efectuate , ba mai mult se acceptă și situația în care nu s-au făcut astfel de cheltuieli. În acest caz sunt incidente prevederile OUG 85/2006 și OMADR 766/2007. Dintr-un anumit punct de vedere prevederea este echitabilă scăzându-se totuși din valoarea unei culturi silvice (spontane sau înființate fără documente) pierderile normele provocate de evenimente naturale și de alți factori vătămători și acestea se scad dintr-un „mercurial” al valorii vegetației forestiere din păduri calculat în conformitate cu OUG 85/2006 ce reprezintă un fel de STAS în materie.

Cu toate acestea nu se pune semn de egalitate între obligațiile proprietarilor de culturi agricole și proprietarii de culturi silvice ceea ce duce la o inechitate de tratament.

Evaluarea Pagubelor pentru Alte Categorii de Bunuri (Art. 6)

Calculul pagubelor produse animalelor domestice și a stupinelor este reglementat la lit.d) și e) ale art.6 și se bazează pe valoarea ce înlocuire a acestora furnizată de Direcțiile pentru agricultură județene.

Pentru pagubele aduse autovehiculelor alin.(3) reglementează faptul că acestea se calculează având în vedere devizul estimativ prevăzut la art.4 alin.(12) din actul normativ care trebuie să fie întocmit la valoarea de piață a pieselor și serviciilor necesare reparării pagubei.

Alin.(4), (5), (6) și (7) al art.6 stabilește faptul că aceste constatări funcție de categoria de bun prejudiciat se vor înscrie în anexele 7, 8, 9 și 10 ale HG cu nr.3/2023 sens în care aceste aliniate nu ridică probleme de interpretare.

Procedura Administrativă și Dosarul de Daună (Art. 6, Alin.8)

Alin.(8) al art.6 stabilește că anexat proceselor verbale arătate la alin.(4), (5), (6) și (7) prin grija unității administrativ teritoriale sub a cărei tutelă s-a constituit/convocat și desfășurat comisia de specialitate se vor depune la dosarul de daună documentele prevăzute la lit.a) – k) ne permitem a le reda fiind clare și ele nu necesită o analiză separată:

a) documentul prevăzut la art. 3 alin. (5);

b) cererea proprietarului păgubit înregistrată la unitatea administrativ-teritorială, prevăzută la art. 4 alin. (1) şi (2) şi în anexa nr. 1;

c) documentul/documentele prin care primarul a convocat comisia, proprietarul păgubit sau reprezentantul legal ori convenţional al acestuia şi, după caz, gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic în care s-a produs paguba sau administratorul ariei naturale protejate, dacă paguba s-a produs într-o arie naturală protejată neinclusă într-un fond cinegetic sau în care vânătoarea nu este admisă, conform art. 4 alin (3), şi, după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit conform art. 4 alin. (8), însoţit/însoţite de confirmările de primire;

d) formularul privind identificarea pagubei produse la animale domestice, prevăzut la art. 4 alin. (8) şi în anexa nr. 2, după caz;

e) fotografii şi/sau înregistrări video de la locul pagubei, măsurători ale suprafeţelor, calculaţiile de producţie, documentele de achiziţie;

f) cauzele şi împrejurările producerii accidentului de circulaţie, aşa cum rezultă din informaţiile transmise de unitatea de poliţie, potrivit prevederilor art. 4 alin. (10), care trebuie să precizeze, în mod obligatoriu, dacă sunt montate indicatoare cu inscripţia „atenţie animale“ pe sectorul de drum respectiv;

g) devizul estimativ de reparaţie auto, întocmit şi asumat de către o unitate service autorizată, prevăzut la art. 4 alin. (12);

h) înscrisuri pentru dovedirea îndeplinirii obligaţiilor şi condiţiilor de către gestionarul faunei cinegetice/administratorul ariei naturale protejate, prevăzute în anexa nr. 3;

i) înscrisuri pentru dovedirea îndeplinirii obligaţiilor şi condiţiilor de către proprietarii de animale domestice, prevăzute în anexa nr. 4;

j) adeverinţa care atestă deţinerea legală a culturii agricole/silvice şi a animalelor domestice, prevăzută în anexele nr. 5 şi 6, precum şi/sau copii certificate „conform cu originalul“ ale amenajamentelor silvice în vigoare;

k) documentele care atestă deţinerea legală de către persoana păgubită a autovehiculului avariat, corespunzător prevederilor art. 4 alin. (13).

Conform alin.(9) din HG cu nr.3/2023 Procesele verbale prevăzute la alin.(4)-(7) întocmite într-un singur exemplar original, însoțite de toate documentele justificative administrate de comisie în scopul stabilirii răspunderii civile prevăzute la alin.(8) se numerotează, se opisează și se îndosariază, iar dosarul astfel constituit se înregistrează la data semnării procesului verbal la unitatea admnistrativ teritorială, care are obligația ca în termen de 3 zile lucrătoare să îl înainteze cu confirmare de primire la, structura teritorială a autorității publice centrale ce răspunde de vânătoare dacă paguba a fost produsă în fondul cinegetic și în intravilanul/intravilanele cuprinse în schița acestuia, sau la structura teritorială a autorității publice centrale pentru protecția mediului dacă paguba a fost produsă în arii naturale protejate neincluse în fondurile cinegetice sau în cele în care vânătoarea nu este admisă, și sau de către exemplare prevăzute în anexa 2 indiferent de locul producerii pagubei.

De aici deducem că dacă paguba a fost produsă în cadrul unui fond cinegetic sau în intravilanul acestui fond cinegetic care este cuprins în schița fondului cinegetic procesul verbal de constatare și actele anexe se comunică Gărzii Forestiere competente (unitate teritorială a structurii centrale care răspunde de vânătoare – Ministerul Mediului și Pădurilor) iar dacă paguba s-a produs în arii naturale protejate dar care nu sunt incluse în vreun fond cinegetic, sau în zone în care vânătoarea nu este admisă, cât și în cazul în care pagubele sunt produse de animale de interes cinegetic incuse în anexa 2 a legii cu nr. 407/2006 acesta se comunică APM respectiv Agenția pentru Protecția Mediului (unitate teritorială a structurii centrale care răspunde de protecția mediului ANMP – Agenția Națională pentru Protecția Mediului).

Prima dată trebuie deslușit ce reprezintă sintagma „…în ariile naturale protejate neincluse în fondurile cinegetice sau în cele în care vânătoarea nu este admisă”, pentru a lămuri totuși cui i se comunică acel proces verbal, deoarece la o primă lecturare cele două versiuni se suprapun.

Suprapunerea se datorează faptului că nici în intravilan vânătoarea nu este admisă așa cum prevede legea 407/2006, iar sintagma „… sau în cele în care vânătoarea nu este admisă…” din cadrul alin.(9) ar putea duce la concluzia că acolo unde vânătoarea nu este admisă, adică și în intravilan, procesul verbal ar trebui să se comunice Agenției de Mediu și nu Gărzii Forestiere.

Părerea noastră este aceea că ambele situații prezentate se referă la arii protejate , respectiv arii protejate care nu sunt înscrise în fondurile cinegetice și arii protejate în care vânătoarea nu este admisă.

Realitatea ne demonstrează că există și arii protejate care sunt înscrise în fondurile cinegetice și în care vânătoarea este admisă (lucru adevărat spre exemplu Natura 2000), motiv pentru care procesul verbal de constatare se comunică cu Agenția de mediu doar dacă pagubele sunt produse în arii protejate neincluse în fondurile cinegetice, sau în arii protejate care deși sunt incluse în fondurile cinegetice vânătoarea nu este admisă, doar în acest caz documentele comisiei se vor înainta către Agenția de Mediu.

Finalizarea Constatării: Preluarea Procesului-Verbal (Art. 6, Alin. 10)

Un ultim aliniat , respectiv cel cu nr.(10) stabilește: „…Câte o copie a procesului-verbal se preia de către fiecare participant, membru al comisiei, precum şi de către gestionarul faunei cinegetice sau administratorul ariei naturale protejate, după caz, şi de către proprietarul care a solicitat despăgubirea…”. Norma este astfel reglementată , respectiv acest proces nu se „comunică” ci se „preia” deoarece în conformitate cu prevederile art.3 alin.(2) proprietarul păgubit, gestionarul fondului cinegetic și/sau administratorul ariei naturale protejate sunt obligați să fie prezenți la ședința comisiei de specialitate.

Emiterea Deciziei Finale (Art. 7)

Articolul 7 al HG cu nr. 3/2023 reglementează, faptul că :„…În baza documentelor prevăzute la art. 6 alin. (9), conducătorii structurilor prevăzute la art. 6 alin. (9) lit. a) şi b) emit decizie de aprobare/neaprobare a răspunderii civile şi de acordare sau de neacordare a despăgubirilor, după caz, conform modelului şi conţinutului din anexa nr. 11, în termen de 10 zile lucrătoare de la data constatării pagubelor. Această decizie reprezintă document de plată, în cazul în care prin aceasta se aprobă acordarea de despăgubiri…”

Așadar în termen de 10 zile lucrătoare de la producerea accidentului/pagubei, unitățile indicate la art.6 alin.(9) din HG cu nr.3/2023 emit decizia de aprobare/neaprobare a răspunderii civile și implicit acordarea sau neacordarea de despăgubiri în modelul prevăzut de anexa 11 din același HG .

În episodul următor vom analiza soluțiile pe care le poate adopta unitatea prevăzută la art.6 alin.(9) din HG cu nr.3/2023.

Puteti citi Episodul I aici, Episodul II aici si Episodul III aici