RADAR-intre mituri și realitate-OUG 195/2002

Radar: între mituri și realitate

Analiză juridică în lumina OUG 195/2002 și a normelor metrologice aplicabile

1. Introducere

Radarul este un instrument esențial pentru monitorizarea vitezei vehiculelor, dar utilizarea sa ridică numeroase întrebări juridice și tehnice. În acest articol analizăm aplicabilitatea normelor legale și metrologice, oferind clarificări pe baza legislației și jurisprudenței relevante.

2. Cadrul legal aplicabil

2.1. Reglementări privind utilizarea radarului

Conform art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, viteza autovehiculelor poate fi constatată doar cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic:

„Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.”

Aparatele utilizate preponderent de poliția rutieră sunt:

• Radare montate pe autospeciale;
• Radare portabile de tip pistol, omologate pentru utilizare atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare.

Imagine Radar montat pe autospeciale                                                                                            Imagine Radare portabile de tip pistol,

2.2. Norme metrologice aplicabile

Conform Normei NML 021-05, dispozitivele radar trebuie să fie supuse unei verificări stricte în momentul omologării. Totuși, aceste erori metrologice nu se aplică în constatarea contravențiilor, ci doar în cadrul omologării inițiale, așa cum prevede Decizia RIL nr. 3/2018:

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, cu modificările și completările ulterioare, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt cerințe metrologice aplicabile numai în procedura de atestare a unui cinemometru de către entitățile prevăzute la art. 4 din ordinul susmenționat, respectiv doar la momentul verificării și omologării aparatului.”

3. Întrebări frecvente despre radar și clarificări juridice

3.1. Poate fi viteza înregistrată din sens opus sau în mișcare?

Da.

Da, aparatele radar din dotarea poliției rutiere sunt omologate pentru înregistrare și măsurare a vitezei atât în regim de deplasare cât și în regim staționar, pe același sens de mers sau pe sens opus. La înregistrarea pe sens opus o să apară pe imaginea radar scris „OPUS”.

3.2. Radarul funcționează pe timp de noapte?

Da. Aceste dispozitive sunt certificate pentru utilizare atât ziua, cât și noaptea, fără limitări tehnice.

3.3. Se aplică o marjă de eroare în favoarea contravenientului?

Nu. Deși există o marjă de eroare prevăzută în NML 021-05, aceasta nu este aplicabilă în cazul constatării contravențiilor, conform jurisprudenței ÎCCJ arătată mai sus. Totuși, în acest moment există un proiect legislativ (PLX209/2024) care propune marje de eroare, pentru toate aparatele de măsurare a vitezei, aplicabile în favoarea contravenientului, de către agentul constatator:

• Până la 100 km/h: 10 km/h;
• Peste 100 km/h: 10% din viteza măsurată.

3.4. Este polițistul obligat să prezinte înregistrarea video, certificatul de omologare a aparatului radar sau buletinul de verificare metrologică sau atestatul de operator radar al polițistului rutier?

Nu. Documentele, cum ar fi, atestatul de operator radar, certificatul de omologare sau buletinul de verificare metrologică, nu trebuie prezentate pe loc contravenientului. Acestea sunt puse la dispoziție doar în instanță.

Ele trebuie într-adevăr să existe și să fie valabile la momentul înregistrării, dar vor fi prezentate de Inspectoratul de Poliție Județean doar în situația contestării procesului-verbal de contravenție la instanța de judecată.

În fața instanței, aceste documente vor mai fi însoțite și de un raport al polițistului rutier care a întocmit procesul-verbal. Am susținut mereu ca acest raport este întocmit pro-causa, nu poate completa sau modifica mențiunile din procesul-verbal de contravenție, nu poate constitui probă și poate fi considerat cel mult un înscris sub semnătură privată, nefiind prevăzut de nicio dispoziție legală.

În considerentele Deciziei RIL nr.6 din 6.02.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că „procesul-verbal de contravenţie, materializând o manifestare de voinţă unilaterală a unei autorităţi publice, reprezintă un act administrativ unilateral emis în vederea executării legii, care dă naştere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, şi autorul contravenţiei, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naştere în materie contravenţională sunt specifice dreptului public..” și „procesul-verbal de contravenţie are natura juridică a unui act administrativ, deci act de drept public, nefiind un înscris sub semnătură privată. ”

3.5. În înregistrare apar mai multe autovehicule, este legală înregistrarea și viteza măsurată?

Dacă în înregistrare apar mai multe autovehicule, în șir, iar cel vizat de aparatul radar este primul autovehicul, instanțele au apreciat mereu că înregistrarea este valabilă, deși ea poate fi afectată de erori dacă în spatele său se află un autovehicul mai mare (un SUV în spatele unei mașini mici).

Înregistrarea însă nu este valabilă, dacă în momentul măsurării vitezei de deplasare există o încrucișare de vehicule, iar autospeciala poliției era în regim de deplasare, pct.3.3.2 din Norma de metrologie legală 021-05

4. Validitatea înregistrărilor radar: Analiză tehnică și juridică

4.1. Condițiile de validitate

Conform art. 3.5.1 din Norma NML 021-05, o înregistrare radar este validă doar dacă include:

• Data și ora măsurării;
• Viteza înregistrată;
• Imaginea clară a vehiculului, cu numărul de înmatriculare vizibil.

În caz contrar, înregistrarea poate fi contestată ca probă în instanță.

Susținem că punerea în evidență a numărului de înmatriculare trebuie să se facă în momentul înregistrării vitezei de deplasare a autovehiculului țintă și nu ulterior sau în altă împrejurare, deoarece la pct.3.5.1 din NML 021-05 înregistrarea trebuie să conțină cel puțin (adică obligatoriu) data și ora, valoarea vitezei și numărul de înmatriculare a vehiculului.

Atunci când am invocat faptul că în înregistrare nu apare nici măcar o secundă viteza măsurată, imaginea autovehiculului în care să fie vizibil numărul de înmatriculare, instanțele au apreciat că am instituit o condiție suplimentară, neprevăzută de NML 021-05.

„Contrar susţinerilor petentului, instanţa observă că înregistrarea video depusă în probaţiune surprinde imaginea autobuzului (n.n. la momentul înregistrării vitezei nu se vedea nici măcar că este un autobuz), din care poate fi pus în evidenţă nr. de înmatriculare, la momentul la care autospeciala de poliţie efectuează manevra de întoarcere şi porneşte în urmărirea autobuzului, până ce acesta opreşte pe partea dreaptă a carosabilului.”

În cauză, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că viteza înregistrată de aparatul radar aparţine vehiculului condus de petent, de vreme ce, nici în faţa şi nici în spatele autobuzului nu circulau alte maşini. Instanţa apreciază că petentul urmăreşte a institui o condiţie suplimentară, neprevăzută de norma de metrologie legală NML 021-05, aceea ca punerea în evidenţă a numărului de înmatriculare să se realizeze în momentul înregistrării vitezei de deplasare, iar nu ulterior.”

Noi apreciem că această abordare a instanțelor este eronată total deoarece, aceasta este prevăzută chiar de norma legală care conține sintagma „cel puțin” – „3.5.1. Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:..„

Conform DEX „cel puțin” înseamnă măcar, minimum, în tot cazul, ori asta înseamnă că la un moment dat, pe parcursul înregistrări, toate cele 3 elemente (data și ora, viteza măsurată și imaginea autovehiculului din care să poată fi pusă în evidență numărul de înmatriculare) trebuie să apară împreuna în același cadru.

4.2. Situații de excludere

Există situații în care înregistrarea nu este valabilă, cum ar fi:

• Încrucișarea vehiculelor în raza de acțiune a radarului și lipsa vizibilității numărului de înmatriculare;
• Prezența altor autovehicule în proximitatea țintei măsurate, ceea ce poate cauza erori.

Un exemplu relevant este o decizie pronunțată de Tribunalul Arad, care a anulat un proces-verbal deoarece viteza măsurată nu putea fi asociată fără dubiu vehiculului vizat.

„Nerespectarea normei naşte dubii cu privire la certitudinea probei. Dubiul, pentru a fi avut în vedere și a fi apreciat ca o probă pozitivă de nevinovăție, trebuie să fie unul rezonabil. În speţă, dubiul poate fi calificat astfel, câtă vreme situația concretă din trafic în care a fost surprins autovehicul condus de apelantul petent (in momentul înregistrării vitezei trecea pe lângă un alt autoturism şi numărul de înmatriculare al autoturismului nu era vizibil) este de natură a naşte dubii asupra veridicității măsurării efectuate.”

5. Concluzii și recomandări pentru contestarea contravențiilor radar

Înregistrările radar trebuie să respecte strict cerințele legale și tehnice pentru a fi considerate probe valide. În cazul în care acestea nu sunt respectate, contravenienții au dreptul să conteste procesul-verbal în instanță.

Mai puteți citi articolul despre Semnarea procesului verbal de contravenție de către contravenient. Implicații juridice, disponibil aici