Revizuirea Pensiei MAI pe Art. 65: Riscul Ascuns din Spatele celor 757 de Dosare (2026)

Peste 757 de foști pompieri, jandarmi, polițiști și polițiști de penitenciare se confruntă, în 2026, cu acțiuni ale Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne (CPS M.A.I.) prin care li se cere anularea pensiei anticipate parțiale și restituirea sumelor încasate. Vestea bună — confirmată deja de mai multe instanțe — este că acțiunile întemeiate pe nulitatea absolută de drept civil se lovesc de excepții procesuale solide și au șanse mari să fie respinse.

Vestea mai puțin discutată, dar la fel de importantă, este că respingerea acțiunii civile nu încheie povestea. Există un al doilea front, deschis pe cale strict administrativă, în temeiul art. 65 din Legea nr. 223/2015 (revizuirea pensiei militare de stat), care poate produce exact același rezultat — excluderea stagiului cumpărat și pierderea pensiei anticipate parțiale — printr-un mecanism juridic diferit, cu un termen de reacție de doar 30 de zile.

Prin reținerea restrictivă a limitărilor din O.U.G. nr. 163/2020 în dauna dispozițiilor imperative privind recunoașterea reciprocă a stagiilor, CPS MAI acționează ilogic. După cum au demonstrat și considerentele hotărârilor instanțelor recente, articolul 192 reprezintă o normă de includere, nu de excludere. Nicio lege nu stipulează clar și previzibil că un stagiu asimilat obținut legal în mediul civil își pierde substanța odată translatat în sistemul militar doar pentru că pensionarea privește o pensie anticipată parțială impusă de o incapacitate de muncă, și nu o pensie pentru limită de vârstă.

Mai mult, art. 3 lit. f) și g) din Legea nr. 223/2015 definesc „vechimea efectivă” ca incluzând stagiile de cotizare, fără a distinge sursa acestora atâta timp cât ele sunt legal realizate și nu constituie sporuri sau adaosuri pentru condiții grele. Unde legea nu distinge (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), autoritatea administrativă nu are dreptul să introducă retroactiv distincții dezavantajoase.

La data încheierii contractelor de asigurare, condițiile de legalitate erau respectate ad integrum. Nu a existat nicio fraudă la lege și nicio încălcare a dispozițiilor imperative. Nulitatea absolută operează sancționator doar atunci când există o încălcare vădită a unei norme fundamentale existente la momentul încheierii actului (ex tunc). CPS MAI încearcă să invalideze un act valabil încheiat printr-o interpretare teleologică și forțată a scopului final, emisă retrospectiv de Ministerul Muncii în 2024, aplicând un standard juridic fluid care contravine normelor de contencios administrativ.

Recapitulare: de ce s-au declanșat cele 757 de litigii

Totul pornește de la O.U.G. nr. 163/2020, care a permis oricărei persoane să încheie un contract de asigurare socială și să „cumpere” retroactiv vechime în sistemul public de pensii, pentru cel mult 6 ani. Sute de cadre din M.A.I. au folosit acest mecanism pentru a atinge pragul de 20 de ani de vechime efectivă, impus de art. 18 din Legea nr. 223/2015 pentru pensia de serviciu anticipată parțială, acordată în cazul clasării medicale „inapt” sau „apt limitat”.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 163/2020 a fost adoptată cu scopul declarat de a permite persoanelor fizice care nu aveau calitatea de pensionar să achite retroactiv contribuții de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în vederea completării stagiului de cotizare în sistemul public. Măsura legislativă a avut o dublă finalitate: pe de o parte, alimentarea bugetului asigurărilor sociale de stat într-o perioadă de deficit, iar pe de altă parte, oferirea unei oportunități de protecție socială pentru persoanele cu perioade neacoperite de stagiu.

În sistemul public de pensii (Legea nr. 263/2010 sau 360/2023), pensia anticipată sau anticipată parțială este o concesie legată exclusiv de vârstă și de realizarea unui stagiu de cotizare superior celui standard. O persoană care are mai mulți ani de muncă decât necesarul poate solicita ieșirea la pensie mai devreme. În acest context, este logic ca legiuitorul să nu permită „cumpărarea” anilor doar pentru a fenta condiția de vârstă, limitând vechimea cumpărată exclusiv la completarea stagiului pentru ieșirea la vârsta standard. Astfel se explică de ce preambulul O.U.G. nr. 163/2020 copiază exact sintagma „pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă” din definiția contractului de asigurare de la art. 3 lit. c din Legea nr. 263/2010. Este o limitare pertinentă, dar gândită exclusiv pentru ecosistemul public.

În contrapondere, pensia de serviciu anticipată parțială din sistemul militar, acordată conform art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, nu este o chestiune de vârstă. De fapt, vârsta militarului nici măcar nu este un criteriu pentru acordarea acestei pensii. Esența acestei reglementări este protecția socială specifică acordată unei categorii de personal expuse unui risc ridicat de uzură prematură. Pensionarea are loc doar ca urmare a pierderii aptitudinilor fizice sau psihologice de a mai executa serviciul operativ militar/polițienesc (certificată de comisia medico-militară prin clasarea „inapt” sau „apt limitat”).

Având în vedere natura de sprijin medical și social a acestei pensii specifice, care derivă din incapacitatea obiectivă a persoanei de a mai activa în domeniu, este rațional și echitabil ca vechimea totală pe care se sprijină persoana să înglobeze toate stagiile de cotizare legal constituite, inclusiv cele civile „cumpărate” înainte de momentul îmbolnăvirii/clasării, fără ca acest lucru să constituie o sfidare a interesului general sau un privilegiu nemeritat. Fostul pompier sau jandarm nu se pensionează anticipat pentru un „privilegiu”, ci pentru că sănătatea nu îi mai permite să rămână în serviciul activ.

Între 2020 și aprilie 2025, CPS M.A.I. a validat constant aceste dosare, unele chiar după emiterea Notei-Raport. În această perioadă, practica instituției a fost una constantă, unitară și transparentă în favoarea aplicabilității stagiului cumpărat la stabilirea drepturilor de pensie militară anticipată parțială. Această conduită a fost chiar asumată în scrisorile oficiale emise de conducerea CPS M.A.I.; de exemplu, prin diferite adrese, instituția a comunicat explicit unor petenți că „vechimea cumpărată în sistemul public potrivit O.U.G. nr. 163/2020 se valorifică de către instituția noastră”.

Această validare instituțională prelungită a consolidat la nivelul personalului vizat o aşteptare legitimă și o încredere deplină în legalitatea demersurilor lor, element fundamental protejat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Situația s-a schimbat radical în urma unui audit intern (Raportul nr. 748497/2024) și a unei Note-Raport a Corpului de Control al Ministrului (nr. 720776/2025), care au impus o interpretare restrictivă: stagiul cumpărat prin O.U.G. nr. 163/2020 ar fi valabil, potrivit acestei noi optici, exclusiv pentru pensia pentru limită de vârstă, nu și pentru cea anticipată parțială. Din cele 1.145 de contracte identificate, 757 au fundamentat pensii anticipate parțiale și au devenit ținta acțiunilor autorității.

Documentația de control intern a scos la iveală o fractură doctrinară profundă între diferitele direcții de specialitate ale ministerului, generând un conflict de viziune asupra aplicabilității normelor de recunoaștere reciprocă a stagiilor de pensie.

Direcția Generală Management Resurse Umane (DGMRU) și Casa de Pensii Sectorială (CPS M.A.I.) au apărat practica inițială, argumentând că Legea nr. 223/2015, prin dispozițiile art. 3 lit. i) și art. 25 alin. (1), definește stagiul de cotizare fără a discrimina în funcție de originea acestuia, permițând integrarea contribuțiilor plătite retrospectiv în calculul vechimii efective necesare oricărui tip de pensie de serviciu. Această poziție susținea că, la momentul transformării pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă (la împlinirea vârstei standard de pensionare, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 223/2015), vechimea cumulată este oricum recalculată valorificând toate perioadele civile.

În opoziție directă, Direcția Generală Juridică (DGJ) și Direcția Generală Financiară (DGF) au adoptat o interpretare restrictivă. Aceste structuri au argumentat că O.U.G. nr. 163/2020 stipulează, atât în preambul, cât și în partea dispozitivă (art. II), că obiectul contractului de asigurare socială este strict limitat la „obținerea pensiei pentru limită de vârstă”. Prin coroborarea acestei pretinse destinații unice cu dispozițiile art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 (care limitează recunoașterea reciprocă a stagiilor între sistemul public și sistemele neintegrate doar pentru limită de vârstă, invaliditate și urmaș), aceste direcții au conchis că folosirea stagiului cumpărat pentru pensia anticipată parțială este lipsită de temei legal.

Începând cu 28 martie 2024, prin intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 28/2024 care a modificat Legea nr. 80/1995 (art. 109 alin. 17), posibilitatea trecerii în rezervă și obținerii pensiei anticipate parțiale ca urmare a clasării exclusiv „apt limitat” a fost eliminată pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii din M.A.I., limitând fenomenul pentru viitor, dar lăsând nesoluționată criza juridică a celor 757 de pensionari din trecut.

Frontul 1: acțiunea civilă în nulitate absolută — și de ce se poate respinge

Fiindcă termenul legal de un an pentru a ataca propriul act administrativ (art. 1 alin. 6 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004) expirase de mult în majoritatea cazurilor, CPS M.A.I. a încercat să ocolească acest termen prin invocarea nulității absolute de drept civil (art. 1246 și urm. Cod Civil), imprescriptibilă.

Apărarea pensionarilor pe acest front se sprijină pe câteva argumente solide:

• Principiul recunoașterii reciproce a stagiilor. La momentul derulării majorității contractelor (2020–2023), art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 obliga sistemul public și sistemele neintegrate (inclusiv cel militar) să recunoască reciproc stagiile de cotizare, dispoziție reflectată și de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Odată achitate contribuțiile și acumulat stagiul de cotizare în sistemul public, acesta devine un bun juridic intrat definitiv în patrimoniul persoanei, iar CPS M.A.I. are obligația legală, nu doar posibilitatea, de a-l „importa” în calculul vechimii cumulate militare.
• Singura condiție de legalitate a contractului era, potrivit art. II alin. (3) lit. c) din O.U.G. nr. 163/2020, ca solicitantul să nu aibă, la data încheierii contractului de asigurare socială, calitatea de pensionar. Dacă această condiție a fost respectată, contractul este pe deplin valabil, iar nulitatea absolută nu poate opera ex tunc pentru o normă care nu a fost încălcată la momentul actului.
• Tardivitatea și inadmisibilitatea. Etichetarea deciziei de pensie drept „act civil lovit de nulitate” nu poate ocoli termenul special de un an din Legea nr. 554/2004, iar Legea nr. 223/2015 (art. 65 și 114) prevede propriul mecanism de corectare a erorilor — decizia de revizuire — pe care CPS M.A.I. l-a ignorat atunci când a mers direct în instanța civilă.
• Securitatea raporturilor juridice și buna-credință, principii confirmate constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) — de exemplu în cauzele Moskal împotriva Poloniei și Cășuneanu împotriva României — potrivit cărora un stat nu poate desființa o prestație socială recunoscută definitiv doar pentru că, ani mai târziu, consideră că a interpretat greșit legea, în absența oricărei culpe a beneficiarului.

Aceste apărări au avut deja rezultate concrete: mai multe tribunale și curți de apel au respins pe fond sau ca inadmisibile acțiunile CPS M.A.I., iar Decizia Î.C.C.J. nr. 15/2026 a respins ca inadmisibilă sesizarea pentru dezlegarea de principiu a chestiunii, lăsând instanțele de fond libere să continue această orientare favorabilă pensionarilor.

Frontul 2, mai puțin cunoscut: revizuirea pe art. 65 din Legea nr. 223/2015

Aici intervine elementul esențial: revizuirea pe art. 65 din Legea nr. 223/2015. Chiar și atunci când instanța civilă respinge acțiunea CPS M.A.I. pentru tardivitate sau inadmisibilitate — deci fără să analizeze fondul dreptului la pensie — hotărârea respectivă poate conține un considerent care se întoarce împotriva pensionarului: instanța poate reține că excluderea stagiului cumpărat trebuie realizată pe calea revizuirii administrative, prevăzută de art. 65 și art. 74 din Legea nr. 223/2015, iar nu pe calea nulității absolute de drept civil.

Practic, respingerea acțiunii civile nu este o victorie definitivă, ci un semnal pentru CPS M.A.I. să deschidă al doilea front, de această dată folosindu-se de prevederile art.65 din Legea 223/2015: emiterea, din oficiu, a unei decizii de revizuire a pensiei militare.

Cum arată, în practică, o astfel de decizie de revizuire

Un exemplu recent, din 2026, ilustrează exact acest scenariu. O Casă de Pensii Sectorială emite o decizie de revizuire întemeiată pe:

• Nota-Raport a Corpului de Control al Ministrului Afacerilor Interne, aprobată de conducerea M.A.I. și înregistrată la CPS;
• o hotărâre a unui tribunal și o decizie a unei curți de apel, pronunțate în 2026, prin care s-a stabilit definitiv că excluderea stagiilor de cotizare realizate prin contracte de asigurare socială conform O.U.G. nr. 163/2020 se face pe calea revizuirii pensiei militare de stat, prin respingerea cererii de acordare a pensiei anticipate parțiale — nu pe calea acțiunii în nulitate absolută.

În temeiul art. 65 și art. 74 din Legea nr. 223/2015, CPS a revizuit retroactiv drepturile de pensie, recalculând vechimile astfel: vechimea în serviciu și vechimea în muncă au fost menținute la valorile reale, dar stagiul cumpărat prin contractul de asigurare (de doar câteva luni) a fost eliminat din calculul vechimii efective. Rezultatul: vechimea efectivă a scăzut sub pragul de 20 de ani cerut de art. 18 din Legea nr. 223/2015 — în cazul analizat, cu doar câteva luni sub prag — iar cererea de pensie anticipată parțială a fost respinsă retroactiv, cu efecte începând chiar din anul deschiderii dreptului, adică aproape cinci ani în urmă.

Decizia de revizuire poate fi contestată în doar 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestații a Ministerului Afacerilor Interne (art. 97 alin. 1 din Legea nr. 223/2015). Necontestată în acest termen, decizia devine definitivă (art. 97 alin. 3).

De ce contează acest al doilea front pentru toți cei 757 de pensionari

Trei consecințe practice, esențiale pentru oricine este vizat de aceste litigii:

1. Termenul e mult mai scurt. Împotriva unei acțiuni civile aveți la dispoziție termenele procedurii civile obișnuite; împotriva unei decizii de revizuire aveți doar 30 de zile, sub sancțiunea definitivării actului administrativ.
2. Argumentele de fond rămân valabile, dar trebuie mutate în această nouă procedură. Recunoașterea reciprocă a stagiilor (art. 192 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu art. 26 alin. 2 din Legea nr. 223/2015), calitatea de „bun juridic” a stagiului dobândit legal, respectarea unicei condiții impuse de art. II alin. (3) lit. c) din O.U.G. nr. 163/2020 și protecția CEDO a securității raporturilor juridice trebuie invocate acum în contestația administrativă și, ulterior, în acțiunea de contencios administrativ împotriva deciziei Comisiei de contestații — nu într-o apărare civilă care nu mai are obiect.
3. Amnistia debitelor rămâne aplicabilă. Chiar dacă pensia anticipată parțială este revizuită, Legea nr. 285/2024 (care a modificat Legea nr. 125/2014) continuă să protejeze pensionarul împotriva recuperării retroactive a sumelor deja încasate, cu excepția dovedirii culpei debitorului (documente false, declarații necorespunzătoare adevărului sau cumul ilegal de venituri) — situație practic imposibil de reținut atunci când persoana a depus documente reale și a urmat integral procedura aprobată chiar de CPS M.A.I.
   Deși legea inițială făcea referire primordială la sistemul public (Legea nr. 360/2023), normele de aplicare, logica legiuitorului și Ordonanțele privind armonizarea militară stipulează că regimul juridic aplicabil recuperării debitelor în cazul pensiilor militare trebuie să fie convergent și similar cu cel din sistemul public de pensii, recunoscând și aici principiul nerestituirii pentru o interpretare neunitară a legii. Astfel, orice debit rezultat din anularea unei pensii militare este protejat.

Plasa de siguranță: pensia de invaliditate

Conform Comunicatului Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I, în scenariul în care revizuirea rămâne definitivă și pensia anticipată parțială se pierde, în unele situații, in unele situații, persoana vizată nu rămâne fără protecție. Toate aceste pensionări au fost condiționate de o decizie medicală de incapacitate („inapt” sau „apt limitat”). Potrivit art. 32 din Legea nr. 223/2015, cadrele militare sau polițiștii care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă au dreptul garantat la pensie de invaliditate, care nu este condiționată de pragul de 20 de ani de vechime efectivă — o cale alternativă solidă de a proteja venitul persoanei.

Astfel, doar in situația in care decizia de pensionare anticipată parțial ar fi desființată definitiv, cadrele militare care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă la data trecerii in rezervă pot deschide un nou dosar pentru pensie de invaliditate, in condițiile art.32 din Legea 223/2015, având în vedere că articolul 41 din aceeași lege permite opțiunea între tipurile de pensie, iar desființarea retroactivă a pensiei anticipată parțial nu anulează starea de sanatate constatată medical la momentul ieșirii din sistem.

Spre deosebire de pensia anticipată, care impune condiții de vechime efectivă (minim 20 de ani) pensia de invaliditate nu este condiționată de de o vechime minimă in serviciu dacă, pierderea capacității de muncă a survenit în timpul și din cauza serviciului militar.

Ce trebuie să faceți dacă primiți o decizie de revizuire a pensiei MAI

• Verificați imediat data comunicării — termenul de 30 de zile pentru contestație curge de la această dată, nu de la data emiterii deciziei.
• Nu ignorați decizia doar pentru că ați câștigat sau considerați că veți câștiga procesul civil privind nulitatea absolută — cele două proceduri sunt independente.
• Solicitați anexa deciziei, care detaliază elementele de calcul al vechimii — orice eroare de calcul al vechimii în serviciu sau al vechimii în muncă poate fi, ea însăși, motiv de contestație.
• Consultați un avocat specializat în dreptul asigurărilor sociale înainte de expirarea termenului de 30 de zile, pentru a construi atât apărarea de fond, cât și eventualele excepții procedurale aplicabile revizuirii.

Întrebări frecvente despre revizuirea pensiei MAI pe art. 65

Ce este revizuirea pensiei militare prevăzută de art. 65 din Legea nr. 223/2015?
Este mecanismul prin care Casa de Pensii Sectorială poate modifica, din oficiu, o decizie de pensie deja emisă, atunci când constată o diferență între drepturile acordate și prevederile legale — inclusiv prin excluderea unor perioade de vechime considerate ulterior nevalorificabile.

Dacă am câștigat procesul civil privind nulitatea pensiei, mai pot primi o decizie de revizuire?
Da. Conform motivărilor instanțelor de judecată, respingerea acțiunii civile a CPS M.A.I. (de exemplu pentru tardivitate sau inadmisibilitate) nu împiedică autoritatea să emită, separat, o decizie de revizuire administrativă în temeiul art. 65 și art. 74 din Legea nr. 223/2015.

În cât timp trebuie contestată o decizie de revizuire a pensiei MAI?
În termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestații a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Necontestată în acest termen, decizia devine definitivă.

Se mai pot recupera sumele de pensie deja încasate, în cazul revizuirii?
De regulă, nu. Legea nr. 285/2024 instituie o amnistie a debitelor din pensii, cu excepția cazurilor în care se dovedește culpa pensionarului (documente false sau declarații neconforme cu realitatea).

Ce se întâmplă dacă vechimea efectivă scade sub 20 de ani în urma revizuirii?
Cererea de pensie anticipată parțială se respinge, dar persoana poate solicita, în anumite condiții, pensie de invaliditate în baza art. 32 din Legea nr. 223/2015, dacă a pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă — cale care nu este condiționată de pragul de 20 de ani.

Concluzie

Din cele 757 de dosare deschise de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., multe pot scăpa de anularea pe cale civilă, datorită excepțiilor de tardivitate și inadmisibilitate și a jurisprudenței favorabile conturate în 2025-2026. Însă, așa cum arată deciziile de revizuire emise deja în temeiul art. 65 din Legea nr. 223/2015, riscul real pentru foștii angajați nu dispare odată cu respingerea acțiunii civile — el se poate muta pe frontul administrativ, cu un termen de reacție de doar 30 de zile. O apărare completă trebuie să acopere ambele fronturi, de la bun început.

Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță juridică pentru o situație particulară. Dacă ați fost chemat în judecată de CPS M.A.I. sau ați primit o decizie de revizuire a pensiei, recomandăm o consultație dedicată.

S-ar putea să te intereseze și alte articole din secțiunea Blog